Numai viitorul e sigur, in sensul ca va fi exact asa cum ni-l facem.

Bioeconomia este o disciplina economica initiata si dezvoltata in principal de remarcabilul nostru economist Nicolae Georgescu-Roegen, care utilizeaza mai ales procesul entropiei in analiza proceselor economice. Lucrarea sa de baza este Legea entropiei si procesul economic, aparuta in 1971. Considerind economia clasica liberala ca prea mecanicista, autorul pune in lumina contradictia ce exista dupa el intre legea a doua a termodinamicii, legea entropiei (adica degradarea energiei si a materiei, a resurselor naturale utile omenirii) si o crestere economica fara limite. Georgescu-Roegen vorbea astfel despre descrestere economica, iar unii vorbesc astazi despre descrestere sustenabila, tinind seama de legea fizica a entropiei. Ei asociaza proceselor economice nu doar o valoare imateriala, ci valoarea materiei si energiei, care se degradeaza intr-o maniera ireversibila, trecind de la o entropie joasa la una inalta, dincolo de diferitele procese de transformare.

Bioeconomia este o alternativa la economia capitalista. Contrar modelelor economice specifice ultimelor sisteme economice si sociale cunoscute, bioeconomia se bazeaza pe mecanismele viului. Ea considera umanitatea ca pe un organism viu, in care indivizii umani sint comparabili unor celule, intreprinderile, regiunile sau statele unor tesuturi sau organe, serviciile publice indeplinind functiile organice indispensabile. Acest organism uman planetar, societatea noastra deci, traieste gratie unor fluide (bani, apa, energie etc.) si unor nutrimente (obiecte manufacturate, alimente servicii etc). Sanatatea economica si sociala a tarii noastre si a lumii intregi depinde strins de buna calitate, corecta circulatie si repartitie a acestor fluide si nutrimente in ansamblul corpului social.

Observind ceea ce-i permite unui organism viu sa se mentina in buna forma si chiar sa-si amelioreze vitalitatea, bioeconomia organica dispune de legi si de indici biovitali, permitind nasterea unei economii in fine respectuoase cu fiecare om, cu alte fiinte vii si cu ansamblul ecosistemului planetar, printr-un principiu transversal de solidaritate. In loc de a pune Banul in centrul tuturor deciziilor, gratie bilanturilor contabile reci si complet detasate de realitate si indicilor incompetenti, precum PIB-ul, Bioeconomia pune viata in centru, utilizind afirmatii si indici privind calitatea vietii, fondati pe vitalitatea corpului social planetar uman.

In realitate, foametea, exploatarea sau somajul nu sint niste fatalitati, ci sint doar consecinta sistemului actual obsolent, nedrept si profund decazut. Delocalizarile si emigratiile nu au nici o ratiune de a fi in acest model economic ce ne permite sa ne rezolvam toate nevoile vitale de baza acolo unde locuim pe pamint. Gratie notiunii de indice Bio-Eco-Societal, bioeconomia organica ne poate ajuta sa inversam complet impacturile profund negative pe care economia zisa moderna ne obliga sa le suportam, atit in plan social (dereglarea serviciilor publice, degradarea raporturilor sociale, conditii de viata si de munca inumane), cit si in plan ecologic (disparitia speciilor, poluare, destructurarea mediului natural, agravarea incalzirii climaterice).

Bioeconomia este un sistem complet care, pe scurt, permite survolarea principiului general al biochimiei organice. Dar pentru a intelege cu adevarat mecanismele unui sistem, in acelasi timp, extraordinar de simplu dar, de asemenea, foarte dezvoltat, este necesara studierea sa in profunzime. „Totusi, o teama staruie in mintea mea – afirma Georgescu-Roegen – de cind am inceput sa ma interesez de natura entropica a proceselor economice. Umanitatea va urma un program ce implica o limitare a inclinatiei sale spre confortul exosomatic? Destinul omului este poate de a cunoaste o existenta scurta dar mindra si excitanta, mai curind decit lunga si vegetativa. Vom lasa atunci altor specii, despovarate de orice ambitie spirituala – amibele, de exemplu – sa mosteneasca un Pamint scaldat tot timpul din abundenta in lumina solara” ( „Energie and Economic Mith„, in Southern Economic Journal, vol. 41, nr. 3, ianuarie 1975).

In ultimii ani, Bioeconomia cunoaste o adevarata revolutie, odata cu aceste formidabile descoperiri din stiintele viului, este vorba despre decriptarea codului ADN al omului, decriptarea genomului uman, clonarea, medicina cimpului cuantic, fabricarea de tesuturi, de organe, programarea genetica, fecundarea in vitro si multe alte asemenea descoperiri din genetica, biologie, medicina, dar care au efecte economice uriase, ca si asupra intregului ansamblu social si naturale. In acelasi timp, astfel de biotehnologii ale viitorului lanseaza o mare provocare la adresa lui Dumnezeu si a intregii creatii: omul poate deveni componenta inlocuibila in sistem. Armata de robotei a lui Mengele poate deveni o realitate. Aceasta revolutie biotehnologica se insoteste si isi potenteaza reciproc efectele cu revolutia informatica (calculatoare autoreproductibile) si cu cea economica (va mai fi nevoie de bani?) intr-un dans ce devine ametitor. O noua realitate creatoare de realitate.

Ar fi bine, cred, ca si la Iasi, la Universitate, in cadrul departamentelor de resort, sa se introduca un astfel de curs, in amintirea eminentului nostru profesor Nicoae Georgescu-Roegen, pentru o mai buna cunoastere a lumii si vietii.


4 comentarii la “Bioeconomia”
  1. Laurentiu C. a spus:

    Ar fi bine sa se introduca si sa fie materii de baza Stiintele Naturii, Biologie, Genetica, Ecologie, fiziologie etc. Si sa se scoata sau sa fie optionala religia, mai ales ca e facuta acum din clasa 1 pana in clasa a 12-a.(Apropo, nu se da BAC la Religie?). Altfel de ce sa faci la facultate astfel de materii daca nu ai o baza minima de cultura in domeniul stiintelor naturii? O sa-ti rada in nas studentii cand o sa le vorbesti de decriptarea genomului uman, biotehnologii, ADN si alte chestii stiintifice. Ei stiu ca a venit unul cu crenguta si a facut lumina. Si va fi un alt curs „de trecut”, luat nota si „ce-o vrea D-zeu”.

  2. Laurentiu C. a spus:

    Ma refeream la faptul ca ar trebui pus accentul pe realizarea cursurilor de stiintele naturii in perioda de ciclu primar, gimanazial si la liceu. Atunci se creeaza cultura generala si poti avea la facultate un curs despre legaturile intre mediul economic, mediul biotic si mediul abiotic.
    Biologia este stiinta care face legatura intre fizica, chimie si matematica. De aceea este foarte importanta si in plus poti afla despre circuitul substantelor in natura, piramida trofica, biodiversitate, resurse/spatiu, transmiterea ereditara a caracterelor si atat de multe alte informatii care sa te ajute sa pricepi ca resursele sunt limitate dar ca exista noi biotehnologii, noi solutii, care sa produca mai mult pentru cerintele exagerate ale oamenilor.

  3. nodul gordian a spus:

    Termenul Bioeconomie a fost inventat de Grigore antipa, fiind cel care a pus bazele acestei stiinte interdisciplinare …

  4. dr. ing. Adrian Toader Williams a spus:

    Termenul: Bio-economie, sau bioeconomie precum si derivatele acestuia au fost folosite pentru prima data de catre T.I. Baranov in 1925 dupa care in Romania de Grigore Antipa in unele studii publicate in preajma anului 1934 (Academia Romana) acestia interpretand biologia din punct de vedere economic. Nicolas Georgescu-Roegen (NGR) a interpretat economia din punct de vedere biologic utilizand termenul bioeconomie pentru prima data in 1972 cu prilejul unei conferinte la Universitatea Yale. Filozoful ceh Jiri Zeman a sugerat lui NGR termenul “bioeconomie” pentru a fi folosit considerand studiile si modul de abordare a fenomenologiei. In “The entropy Law and the Economic process”, carte aparuta in 1971 sub editura Harvard University, termenul bioeconomie (bioeconomy) nu este folosit dar in traducerea cartii in limba romana si publicata in 1979 sub Editura Politica termenul este folosit iar Nicolas Georgescu-Roegen ne da detalii asupra adoptarii si utilizarii acestui termen. Aceasta stiinta interdisciplinara promite a face pasi catre criza globala, ecologica, economica. Nu stiu care vor fi sansele sa “regleze” comportamentul colectiv al speciei umane si apucaturile indaratnice si autodistructive (egoism, lacomie, grandomanie, ura, razbunare, consumerism excesiv in maniera “dupa mine potopul” etc.). Materiale suplimentare puteti gasi efectuand cautari pe google a semnatarului, Adrian Toader Williams

Comentariul tau